Selectare traducere

Română (România)English (United Kingdom)Deutsche SpracheFrench (Fr)

Reclame parteneri

PDF Imprimare Email

vă invită să vizitati mânăstiri din România, în vacanţa dvs, într-un circuit turistic la munte

 

Câteva cuvinte despre :

 

Mânăstirea Curtea de Argeş

 

     Situată la capătul unui bulevard cu tei bătrâni de sute de ani, Mânăstirea Curtea de Argeş este cel mai important loc de pelerinaj şi rugăciune din judeţul Argeş, având hramul “Adormirea Maicii Domnului“.

     Ctitorită în vremea domnitorului Neagoe Basarab, între 1512 – 1517, mânăstirea este parte a celei mai celebre legende româneşti: “Legenda Meşterului Manole“. Cunoscută şi drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între anii 1739 si 1748, lăcaşul de cult are o lungime de 18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul şi pronaosul nu sunt despărţite cu o uşă, ci doar de un chenar de uşă montat între două coloane.

     De-a lungul timpului a fost supusă la mai multe lucrări de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica a fost sfinţită la 12 octombrie 1886.

     În interior atrage atenţia atât pictura murală în ulei executată de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard şi de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeş, cât mai ales grupul celor 12 coloane reprezentând pe cei 12 Apostoli. Tot în interiorul Mânăstirii de află moaştele Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie, Vach şi a Muceniţei Tatiana şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. De asemenea aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale Regilor Ferdinand şi Carol I, precum şi ale reginelor Elisabeta şi Maria.

     Izvoarele istorice spun că la Curtea de Argeş a avut loc canonizarea, la 16 august 1517, a Sfântului Ierarh Nifon (+1508), Patriarh al Constantinopolului şi Mitropolit al Munteniei (1500-1505). De aici, moaştele sale, aşezate într-un sicriu de argint, placat cu aur, au fost trimise la Mânăstirea Dioniseu-Athos. Tot în acest lăcaş s-a refugiat Sfântul Cuvios Martis Sofronie de la Cioara, unul dintre apărătorii credinţei ortodoxe din Transilvania.
Datorită notorietăţii şi încărcăturii spirituale de care se bucura, Mânăstirea Curtea de Argeţ se află pe mai toate pliantele şi albumele de prezentare a României. În fiecare an, potrivit ultimelor statistici, trec pe aici circa 100.000 de turişti şi pelerini. Cele mai aglomerate zile sunt la sărbătoarea “Adormirii Maicii Domnului”, la Izvorul Tămăduirii şi de Sfânta Filofteea. La această ultimă sărbătoare, moaştele Sfintei sunt scoase afară şi credincioşii trec pe sub ele, existând credinţa că apără de boală şi de rele.

      “Legenda Meşterului Manole” de care este legat numele mânăstirii Curtea de Argeş spune că domnitorul tocmise pe cei mai mari meşteri pentru a ridica lăcaşul de cult. Dar, ceea ce ei construiau ziua, se dărâma noaptea. Într-o noapte, Manole a visat că dacă-şi zideşte soţia în unul din ziduri, construcţia va rezista. A doua zi, când nevasta sa Ana a venit să-i aducă de mâncare, Manole a zidit-o pe latura sudică. Când totul a fost gata şi Neagoe Basarab a rămas impresionat de frumuseţea Mânăstirii, a poruncit slujitorilor să ia scările care duceau la acoperiş pentru ca meşterii să nu mai poată cobori şi să facă altă biserică mai frumoasă. Atunci, Manole şi-a făcut aripi din sită ca să zboare, dar s-a prăbuşit. Se spune că în locul unde a atins pământul a ieşit un izvor care reprezintă lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se află chiar în apropierea Mânăstirii.

     O altă legendă se referă la moaştele Sfintei Filofteea, o fetiţă de 12 ani, care sunt depuse în paraclisul Mânăstirii. Se spune că, fetiţa mergea cu mâncare la muncitorii angajaţi de tatăl său. Într-o zi, însă, ea a dăruit mâncarea cerşetorilor întâlniţi pe drum. Atunci, tatăl a ucis-o cu o lovitură de topor. Corpul fetiţei nu a putut fi ridicat de jos decât în momentul în care a fost pomenit numele Mânăstirii Curtea de Argeş. Din acest motiv, preoţii au hotărât să ducă moaştele la această mânăstire.

 

vă invită într-un circuit turistic la munte ce va cuprinde şi vizitarea de mânăstiri importante din cultura românească şi poate universală

 

Vă aşteptăm !