Selectare traducere

Română (România)English (United Kingdom)Deutsche SpracheFrench (Fr)

Reclame parteneri

PDF Imprimare Email

vă invită la o plimbare, în vacanţa dvs, într-un circuit turistic la munte în România, unde împreună putem vizita mănăstiri, peşteri, cascade şi foarte multe locuri frumoase.

 

Câteva cuvinte despre :

 

 

Transfăgărăşanul

 

Dacă ar trebui să spunem în câteva cuvinte, atunci Transfăgărăşanul (DN 7C) este doar drumul care traversează munţii Făgăraş (cei mai înalţi munţi ai României – vf. Moldoveanu – 2544 metri) şi uneşte Muntenia de Ardeal. Dar de fapt, Transfăgărăşanul este mai mult de atât. Este drumul care ajunge la o altitudine de 2042 de metri, în Căldarea Glaciară Bâlea. Are doua benzi care se întind pe o lungime de 92 de kilometri. Din cauza nenumăratelor serpentine cu maşina viteza medie este de cel mult 40 km la oră. Apoi, pe întregul traseu sunt construite 27 de viaducte şi poduri şi cel mai lung tunel de la Capra la Bâlea Lac, de 887 de metri, care străbate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lăţime.

Peisajul este mirific, iar diferenţele de nivel şi serpentinele se constituie într-o provocare atât pentru maşini cât şi pentru şoferi. Din păcate, din cauza condiţiilor meteorologice, în fiecare an Transfăgărăşanul este deschis doar câteva luni pe an, începând din iulie şi până în octombrie.

Cele mai importante puncte de atracţie turistică sunt Lacul şi Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poenari (construită pe vremea lui Vlad Ţepeş), Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea.

Cum s-a construit

Transfăgărăşanul a fost construit între 1970 si 1974. Poate că o sumară prezentare în cifre este dificil de urmărit, dar pentru cei care au răbdarea să o citeasca, merită spus că la realizarea celor 92 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri şi 740 de lămpi de iluminat.

Dintre cei care au lucrat la construirea Transfăgărăşanului, pensionari în acest moment, unii mai povestesc cu câte sacrificii s-a facut şoseaua care urcă la cer. Înainte nu se puteau trece munţii nici măcar cu calul. În timpul lucrărilor, exact ca şi la Vidraru, au murit mulţi oameni. Din păcate documentele nu au păstrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravieţuit spun că este vorba de sute de jertfe omeneşti. Mulţi dintre cei care au murit nici măcar n-au mai fost găsiţi prin prăpăstiile în care au căzut. Se spune că la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau uni de altii, câte 20 – 30, ca să nu fie luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

O poveste care circulă din om în om se referă la un călugar pe nume Nectarie. Dupa construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina au găsit-o abia dupa 6 luni când s-a topit zăpada.

 

 

vă invită la o plimbare, într-un circuit turistic la munte în România, unde împreună putem vizita mănăstiri, peşteri, cascade şi foarte multe locuri frumoase.

Veniţi cu noi !